ȘO PE BISERICĂ!

SUMARUL BLOGULUI 

INDICE DE NUME

Am primit și dau mai departe...

  

 

E foarte interesant de urmărit pentru mine, atît ca om de comunicare sau om de vînzări, cît şi ca membru al Bisericii Ortodoxe, campania de comunicare împotriva Bisericii. Mai întîi a fost preotul pedofil (adică slujitorul simplu, cel care intră direct în legătură cu oamenii), apoi episcopul homosexual (ierarhia la cel mai înalt nivel) şi acum tînărul preot (modern, dar cu har) care face declaraţii revelatoare.  

S-a mers pe mai multe direcții:  

- nu mai lăsaţi copiii să meargă la Biserică, că uite ce li se poate întîmpla, chiar şi cei mai iubiţi preoţi pot fi nişte monştri, pedofili, homosexuali şi lacomi (deci aşa sînt majoritatea); 

- apoi a venit ierarhul, monahul – nu mai poţi avea încredere în nimeni, dacă şi călugării fac din astea, cînd ei ar trebui să fie sfinţi.hm;  

- tînărul preot care renunţă la preoţie pentru că nu mai suporta mizeria din sînul BOR, uite frate asta da om realist, că spune adevărul şi îi demască pe ăştia!  

Campania de comunicare este foarte eficientă şi simplă: 

- cazuri concrete (care pot fi cît se poate de reale) generalizate asupra întregului cler; 

- transferul de imagine de la unele persoane cu imagine publică pozitivă asupra luptei de imagine împotriva Bisericii Ortodoxe; 

- dezvăluiri-ŞOC din partea unor preoţi „din interior” care au renunţat la preoţie pentru că erau sătui de mizeria din jur. 

Totul se petrece cu dovezi, totul e imagine, pentru fiecare eveniment există un filmuleţ, cu sau fără imagini „vizibile”. 

La SNSPA, la Masterul de Comunicare Politică şi MK Electoral, am învăţat că trebuie mereu să vedem care sînt interesele din spatele unei campanii de comunicare pentru a înţelege mijloacele şi forţele care o activează: 

- BOR a fost pentru 20 de ani prima instituție în topul încrederii populaţiei şi nu era bine să fie cea mai conservatoare instituie din ţară pe primele locuri; 

- BOR este singura instituţie a poporului român care în ultimii 28 de ani a construit constant, restul doar au distrus ori s-au distrus sau au fost distruse (şi iarăşi nu e era bine, şi asta pentru că alţii arătau foarte rău); 

- BOR este singura instituţie a poporului român care creează comuniune în cadrul comunității şi poate chiar modifica Constituţia, şi iarăși nu e bine.  

Dacă cele de mai sus au fost o mică parte pentru motivele începerii campaniei de comunicare împotriva Bisericii, mai jos sînt tipurile de public-ţintă pe care campania doreşte să le atingă: 

- creștinii ortodocși practicanți moderați – cu astfel de acţiuni se doreşte ca ei, dezamăgiți de BOR, să nu mai iasă la votul pentru modificarea Constituției; 

- conservatorii nereligioşi sau cei neinteresaţi de subiectul modificării Constituţie, care ar fi venit la vot doar pentru că sînt împotriva mișcării LGBT; aceştia vor fi ori dezgustaţi de ce se întîmplă în Biserică şi nu vor mai veni la vot, ori se vor radicaliza şi vor da un vot de blam Bisericii, iniţiatoarea referendumului; 

- susţinătorii mișcării LGBT care se vor radicaliza şi mai mult şi se vor mobiliza intens pentru Referendumul de modificare a Constituţiei. 

Ce se doreşte : 

1. referendumul de modificare a Constituției să nu fie validat, prin lipsa numărului de participanţi; 

2. distrugerea imaginii BOR, mai ales în rîndul tinerilor; 

3. laicizarea societăţii româneşti după modelul ţărilor din centrul şi din vestul Europei, sub aspectul atrocităților comise de „oamenii Bisericii” (pedofilie şi homosexualitate) şi al luptei pentru drepturile minorităţilor sexuale. (Da, este un paradox că cei care susţin lupta LGBT fac campanie împotriva preoților homosexuali – dar... aşa este la război!) 

Indicii ajutătoare:  

- toate aceste evenimente se desfășoară în cascadă: cînd crezi că s-a estompat efectul primului, apare al doilea – şi tot aşa; 

- toate filmuleţele incriminatoare s-au petrecut cu mai mulţi ani în urmă şi totuşi ele au fost scoase la iveală abia acum, unul după altul, şi încă nu s-a terminat treaba.  

Ce urmează: o mare campanie despre averile preoţilor şi ale ierahilor, din genul „Spitale nu Catedrale!”. S-a pregătit terenul cu impozitarea activităţii Bisericilor. 

Ce ar trebui să facă şi unii, şi alţii: 

- Biserica ar trebui să iasă din paradigma majorității şi să acţioneze exact ca o minoritare, doar aşa poate strînge rîndurile. Comunicarea de pînă acum încearcă să aplaneze conflictul, însă este una mediocră. „Capul la cutie!” nu va funcţiona de data asta. 

- Cei care orchestrează comunicarea împotriva Bisericii, chiar dacă sînt disperați (din cauza timpului redus pe care îl mai au la dispoziție) şi deşi au rezultate, ar trebui să fie mai discreți, deja acţiunile lor încep să bată la ochi şi lumea începe să îşi dea seama de jocul de imagine.  

Acest tip de campanie împotriva Bisericii Ortodoxe Române nu este nou. Cu aceeași intensitate şi virulență, dar mai greu şi cu mijloace tehnice reduse, Extrema Stîngă din România, începînd cu anii ‘40, a dus același tip de campanie atît împotriva Ortodoxiei şi a credincioșilor, cît şi asupra altor culte religioase.  

Azi, tot Extrema Stîngă orchestrează şi aceste campanii. E foarte drept că BOR le oferă şi mijloacele cu care aceştia să acţioneze.  

Această campanie este o mare oportunitate pentru Biserica Ortodoxă să se vindece de toate bolile. Exact aşa cum se întîmplă cînd un organism luptă cu boala şi virusurile şi învinge, devenind mai puternic şi imun.  

Aaa... şi am uitat ceva... e vorba, în mare parte, despre bani, despre foarte mulţi bani, care ar putea ajunge în economie altfel, dacă nu ar ajunge la Biserică. De la 2% din taxe care ar nu ar mai ajunge la Biserică, ci la alte ONG-uri, la banii daţi pe lumînări şi pînă la sumele mari de bani care merg de la Buget către Culte.  

Cîte campanii de comunicare pro LGBT nu s-ar face cu banii ăștia şi cît de uşor s-ar mai fura, fără a se construi nimic în urmă... exact ca la Autostrăzi, Spitale şi Panseluţe!

Sorin CIOBANU