duminică, august 11, 2013

DOUĂ TĂLMĂCIRI DIN FRAY LUIS DE LEÓN


Precursor imediat al Sfîntului Ioan al Crucii (cu care s-a întîmplat să moară în acelaşi an), Fray Luis de León (1527-1591), călugăr augustinian, reprezentant al şcolii salamantine, are în lirica lui de tip renascentist şi accente religioase, fără să se numere însă cu poeţii mistici. Mai amplu şi mai elaborat, primul poem tradus mai jos, Noche serena, socotit de unii capodopera liricii sale, utilizează strofa numită liră, introdusă în Spania de italienizantul Garcilaso de la Vega (1501-1536) şi măiastru utilizată în poemele sale majore de San Juan de la Cruz (1542-1591), pe care am încercat s-o redau cît mai fidel în româneşte (lira are cinci versuri - trei de 7 silabe şi două de 11 silabe - şi regimul rimelor este: 7a 11B 7a 7b 11B). Al doilea poem, scris în metrică tradiţională, aduce celebra temă a vieţii retrase (la vida retirada). Am reprodus aici şi textul original (imposibil de redat de vreo traducere în toată splendoarea lui). Tălmăcirile datează din anii studenţiei mele, dar sînt recent revizuite (chiar dacă nu şi întru totul definitivate, căci au rămas destule locuri care mă nemulţumesc). Poate că voi reuşi pînă la urmă să realizez antologia bilingvă a poeziei spaniole clasice (de la Gónzalo de Berceo la Calderón de la Barca) la care am visat mereu, dar pentru care solicitările curente şi concurenţa dantescă mi-au lăsat prea puţin timp... (R. C.)


FRAY LUIS DE LEÓN

ODA VIII 
 
NOCHE SERENA

NOAPTE SENINĂ
 
A Don Loarte


Lui Don Loarte


Cuando contemplo el cielo
de innumerables luces adornado,
y miro hacia el suelo
de noche rodeado,
en sueño y en olvido sepultado,
 

Cînd cerul contemplîndu-l
gătit cu-aşa splendori nenumărate,
şi capu-apoi plecîndu-l
le văd prin noapte toate
în somn şi în uitare îngropate,

el amor y la pena 
despiertan en mi pecho un ansia ardiente; 
despiden larga vena 
los ojos hechos fuente, 
Loarte, y digo al fin con voz doliente: 

iubirea şi durerea
deşteaptă-n pieptul meu un dor fierbinte;
ca un izvor vederea
răzbeşte înainte,
Loarte, şi-ajung trist să-ndrug cuvinte:

«Morada de grandeza, 
templo de claridad y hermosura, 
el alma, que a tu alteza 
nació, ¿qué desventura 
la tiene en esta cárcel baja, escura? 

«Sălaş de măreţie,
sfinţit lăcaş de limpede splendoare,
sufletul, ce-n tărie
fu zămislit, ce oare
îl ţine-n oarba, joasa închisoare?

¿Qué mortal desatino 
de la verdad aleja así el sentido, 
que, de tu bien divino 
olvidado, perdido 
sigue la vana sombra, el bien fingido? 

Ce smintit şi van destin
simţirea de-adevăr o-ndepărtează,
că de binele-ţi divin
ea-şi uită şi urmează
doar umbra-n vînt şi amăgirea trează?

El hombre está entregado 
al sueño, de su suerte no cuidando; 
y, con paso callado, 
el cielo, vueltas dando, 
las horas del vivir le va hurtando. 

Omul este dăruit
visării, iar de soartă nu-şi mai cată;
şi, cu pas abia simţit,
dînd ceru-ntruna roată,
viaţa i-o pradă, ceas cu ceas, pe toată.

¡Oh, despertad, mortales! 
Mirad con atención en vuestro daño. 
Las almas inmortales, 
hechas a bien tamaño, 
¿podrán vivir de sombra y de engaño? 

O, fiţi treji, voi, muritori,
la ce vă paşte luaţi aminte bine!
Cei de-a pururi trăitori,
făpturile divine,
se pot cu amăgiri şi umbre ţine?

¡Ay, levantad los ojos 
aquesta celestial eterna esfera! 
burlaréis los antojos 
de aquesa lisonjera 
vida, con cuanto teme y cuanto espera. 

Ah, ridicaţi privirea
spre-acea eternă şi celestă sferă!
Sfidaţi închipuirea
ce viaţa v-o oferă,
cu cîte pe pămînt se tem şi speră!

¿Es más que un breve punto 
el bajo y torpe suelo, comparado 
con ese gran trasunto, 
do vive mejorado 
lo que es, lo que será, lo que ha pasado? 

Nu-i ca firul de nisip
această biată lume,-asemănată
cu-acel mare arhetip
în care viu se-arată
ce este, ce va fi, ce-a fost odată?

Quien mira el gran concierto 
de aquestos resplandores eternales, 
su movimiento cierto 
sus pasos desiguales 
y en proporción concorde tan iguales; 

Cine marele concert
îl vede, de lumini înveşnicite,
mersul lor atît de cert,
cu pasuri felurite,
dar laolaltă bine potrivite;

la luna cómo mueve 
la plateada rueda, y va en pos della 
la luz do el saber llueve, 
y la graciosa estrella 
de amor la sigue reluciente y bella; 

cum luna-şi învîrteşte
discu-argintat, iar îndărătu-i vine
cea ce-nţelept luceşte
şi steaua care-i ţine
iubirii hang, cu razele ei line;

y cómo otro camino
prosigue el sanguinoso Marte airado,
y el Júpiter benino,
de bienes mil cercado,
serena el cielo con su rayo amado;
 

şi cum o altă cale
urmează crudul Marte, cu mînie,
şi Jupiter agale,
ce-n bunătăţi se-mbie,
clăteşte cerul cu lumina-i vie;

rodéase en la cumbre 
Saturno, padre de los siglos de oro; 
tras él la muchedumbre 
del reluciente coro 
su luz va repartiendo y su tesoro: 

şi mai presus dă roată
Saturn, părinte-al vîrstei aurite;
şi-apoi mulţimea toată
a corului trimite
comoara ei de daruri strălucite:

¿quién es el que esto mira 
y precia la bajeza de la tierra, 
y no gime y suspira 
y rompe lo que encierra 
el alma y destos bienes la destierra?

pe-acestea cine oare
privindu-le, ţărîna o s-aleagă,
şi-a lutului strînsoare,
ce sufletul îl leagă,
cu lungi suspine n-o va rupe-ntreagă?

Aquí vive el contento, 
aquí reina la paz; aquí, asentado 
en rico y alto asiento, 
está el Amor sagrado, 
de glorias y deleites rodeado. 

Aici e mulţumirea,
aici domneşte pacea,-aici tronează,
vădindu-şi strălucirea,
acea Iubire trează
ce-i sfîntă-n toate şi pe veci durează.

Inmensa hermosura 
aquí se muestra toda, y resplandece 
clarísima luz pura, 
que jamás anochece; 
eterna primavera aquí florece. 

Imensa frumuseţe
se-arată-aci deplin şi străluceşte
în preacurate feţe,
şi nu mai asfinţeşte;
eternă primăvară-aci-nfloreşte.

¡Oh campos verdaderos!
¡Oh prados con verdad frescos y amenos!
¡Riquísimos mineros!
¡Oh deleitosos senos!
¡Repuestos valles, de mil bienes llenos!».

O, lunci adevărate!
O, pajişti veşnic crude şi blajine!
O, adîncimi bogate!
O, sînuri dulci şi line!
Tihnite văi, de mii de haruri pline!».


ODA XXIII

COPLAS AL SALIR
DE LA CÁRCEL

STROFE LA IEŞIREA
DIN ÎNCHISOARE

Aquí la envidia y mentira
me tuvieron encerrado.
Dichoso el humilde estado
del sabio que se retira
de aqueste mundo malvado,

Aici invidia şi minciuna
m-au fost ţinut încătuşat.
Ferice-i traiul cumpătat
al înţeleptului ce-ntruna
din lume fuge de păcat,

y con pobre mesa y casa
en el campo deleitoso
con sólo Dios se compasa
y a solas su vida pasa
ni envidiado, ni envidioso.

şi-umile avînd sălaş şi masă,
la ţară gustă trai tihnit
şi-n seama Domnului se lasă,
sihastru-n viaţa lui retrasă,
nerîvnitor şi nerîvnit.

Tălmăciri în româneşte de
Răzvan CODRESCU


6 comentarii:

La 11/8/13 10:57 a.m. , Anonymous Anonim a spus...

Domnule Codrescu, v-as fi propus sa traduceti cate ceva din ganditorul crestin spaniol Julian Marias.
Acum ceva timp s-a publicat la Anastasia o carte a acestui filosof intitulata "Perspectiva crestina".
Mi se pare un ganditor profund si regret faptul ca s-a tradus atat de putin in limba romana din acest ganditor. Daca as fi stiut spaniola m-as fi inhamat personal la asa ceva.
Din pacate nu o stiu, dar constat ca apar multe carti proaste, multe scrise de filosofi atei, mai ales la Humanitas, dar exista ganditori crestini formidabili, cum e si Julian Marias care nu se traduc.
As dori sa stiu parerea dvs. in legatura cu subiectul acesta si cu posibilitatea aparitiei unor traduceri din acest filosof si din alti mari ganditori crestini.

 
La 11/8/13 7:40 p.m. , Blogger Răzvan Codrescu a spus...

E un filosof creştin interesant, dar mie, la vîrsta mea, nu-mi mai permite vremea să mă ocup de alte traduceri decît cele pe care le am deja în lucru. Pe de altă parte, nu mă pasionează cu adevărat decît traducerile de poezie. N-ar fi însă nevoie să mă implic eu, acum spaniolă ştie multă lume. Ar fi treabă de oameni tineri, eventual absolvenţi de Filosofie sau Teologie. Poate că chiar Editura Humanitas, dacă ar veni propuneri concrete şi seriose în acest sens, nu s-ar da înapoi (chiar dacă lasă impresia că e cam certată cu discursul creştin). Se pare însă că, nu numai la noi, cu sau fără voia cuiva, filosofia creştină interesează din ce în ce mai puţin (iar ortodocşii manifestă multe reţineri faţă de gîndirea creştină neortodoxă, cum se vede şi din impactul aproape nul pe care l-a avut cartea scoasă în 2003 la Anastasia - şi pe care se întîmplă s-o cunosc bine, căci era în planurile editoriale încă de pe cînd eu mai eram director literar acolo).

 
La 11/8/13 8:00 p.m. , Blogger Răzvan Codrescu a spus...

@ Cristina P. (nepostată, la propria cerere)

Nu orice poet religios este şi mistic. Poezia mistică e numai în plan secundar literatură şi implică o trăire spirituală aparte, bazată pe experienţa directă a comuniunii cu Dumnezeu.

 
La 11/8/13 8:22 p.m. , Blogger Manuel Valeriu a spus...

Pe langa Julian Marias,ar mai fi si alti ganditori spanioli de tradus si de publicat.Dar traducatorul ar trebui sa fie sprijinit de un Mecena,pentru plata drepturilor de autor si pentru tiparit,care costa din ce in ce mai scump. De trei ani de zile caut un sponsor pentru a scoate o integrala a scrierilor in franceza ale filosofului crestin Thomas Molnar,dar nu am gasit pe nimeni.De abia pot sa tiparesc 100 de exemplare ale cartii "Sufletul si masina",una dintre cele 44 de carti ale autorului suscitat.Iar amatorii de filosofie crestina sunt tot mai rari,cel putin pe planeta noastra,Terra.

 
La 11/8/13 10:42 p.m. , Anonymous Anonim a spus...

Nu-i Diego Olarte?

 
La 11/8/13 10:58 p.m. , Blogger Răzvan Codrescu a spus...

Uneori apare menţionat şi aşa.
Este vorba de Diego de Loarte (sau Oloarte), prieten din Ledesma al lui Fray Luis.

 

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire